Fracturi ale extremității proximale a femurului: Tratament ghidat de clasificare
Introducere
Există numeroase sisteme de clasificare (peste o duzină) pentru fracturile proximale ale femurului. Majoritatea se bazează pe imagini radiografice bidimensionale și se concentrează în principal pe suportul peretelui medial, în timp ce integritatea peretelui lateral nu a primit o atenție suficientă. Pe baza traiectoriei liniei de fractură în regiunea proximală a femurului, împreună cu suportul peretelui medial și integritatea peretelui lateral, Zhang Zhishan, Zhou Fang și colegii lor de la Spitalul al Treilea al Universității din Peking au propus clasificarea regională PUTH (Spitalul al Treilea al Universității din Peking) (vezi figura de mai jos).

Clasificarea PUTH
Rezistență industrială la coroziune și – Linia laterală de fractură își are originea între baza colului femural și vârful lateral al trohanterului mare și se extinde medial până la trohanterul mic, adică fractură intertrochanterică .
Tipul II – Linia laterală de fractură își are originea între vârful lateral al trohanterului mare și cortica laterală corespunzătoare nivelului distal față de trohanterul mic; peretele lateral este fracturat, adică, fractură oblică inversă intertrohanteriană.
TIPUL III – Linia fracturii laterale își are originea între cortexul lateral corespunzător nivelului distal față de trohanterul mic și cortexul lateral situat la 7,5 cm distal de trohanterul mic, adică fractură subtrohanteriană .
Tip IV – Fracturi complexe în care linia principală a fracturii laterale se află în regiunea subtrohanteriană, asociate cu fracturi ale peretelui lateral sau ale regiunii trohanterului mare – adică Tipul III + Tipul I, Tipul III + Tipul II sau Tipul III + Tipul I + Tipul II.
Fiecare tip este împărțit în mod suplimentar în subtipul A și subtipul B în funcție de prezența sau absența unui fragment separat de fractură în cortexul posteromedial (regiunea trohanterului mic):
- Subtipul A: fără fragment separat
- Subtipul B: fragment separat prezent
Recomandări privind tratamentul
Tratamentul fracturilor intertrohanteriene rămâne controversat. Principalele factori care influențează deciziile terapeutice includ:
1. Calitatea osului
2. Tipul și complexitatea fracturii
3. Calitatea reducției
4. Fracturi ireductibile
5. Alegerea implantului
Recomandări specifice în funcție de tipul fracturii:
Tip IA – Se recomandă șurubul dinamic pentru șold (DHS) sau fixarea intramedulară.
Tip IB – Se recomandă fixarea intramedulară.
Tipul II – Din cauza peretelui lateral incompetență, se recomandă placa cu blocare (PFP), PFNA sau Intertan.
Tip III și Tip IV – Se recomandă fixarea intramedulară.
Referință
Zeng BF. *Cursul chinezesc de traumatologie ortopedică OTC* (ediția a 2-a). Shanghai: Shanghai Century Publishing (Group) Co., Ltd., Shanghai Scientific and Technical Publishers, 2021:273‑274.